Alte monumente ale naturii

Valea Obârşia Ialomiței cu Mecetul Turcesc şi Cascada Ialomiţei 



Cea mai mare şi mai cunoscută vale glaciară din Munţii Bucegi, Valea Ialomiţei (cunoscută sub numele de Valea Obârşia în sectorul său superior) se remarcă prin larga sa deschidere către sud, prin profilul în forma literei U, şi prin numeroasele praguri glaciare pe care s-au dezvoltat cascade precum cascada Ialomiţei. De asemenea, un element interesant este Mecetul Turcesc, un pinten de calcar care iese în evidenţă din masa conglomeratelor de Bucegi prin forma zveltă şi prin culoarea albă care străluceşte puternic în soare.

Şaua Strunga



Şaua Strunga sau Vama Strunga reprezintă o „poartă” de pătrundere în interiorul Masivului Bucegi de pe abruptul vestic. Oferă o largă perspectivă asupra Leaotei şi a culoarului Rucăr-Bran ca şi asupra văii Ialomiţa şi a culmilor din latura estică a masivului.

Valea Horoabei



Valea Horoabei, cunoscută în limbaj turistic drept Canionul Horoabei, este una dintre cele mai frumoase şi sălbatice văi carstice din Bucegi, afluentă pe partea dreaptă a Ialomiţei. Fiind o vale foarte abruptă, formată prin prăbuşirea tavanului unei foste peşteri, este marcată de numeroase praguri şi cascade, dintre care se remarcă prin dimensiuni şi debit (în sezonul ploios) Cascada Burlacului (nume dat după numele ciobanului Ion Afloarei, zis şi Ion Burlacu).

Cascada Vânturiş 



Cascada Vânturiş, amplasată în sudul Masivului Bucegi, în munţii cu acelaşi nume, se formează peste capul stratelor de Sinaia, fiind o cascadă spectaculoasă, amplasată într-un cadru sălbatic.

Vârful Leaota



Vârful Leaota este punctul cel mai înalt din munţii cu acelaşi nume, având o altitudine de 2133 m. Spectaculozitatea acestui vârf este dată de caracterul de punct de belvedere. Din acest punct, orizontul se deschide la 360 de grade, având de aici vizibilitate asupra Munţilor Bucegi, Munţilor Iezer, Munţilor Piatra Craiului şi Culoarului Rucăr - Bran.

Malul de Răsună de la Bezdead



Un afloriment de argile, marne şi gresii care aparţin Helveţianului (stratele de Valea Leurzii) şi care au o grosime de 1000 m, fiind dispuse aproximativ orizontal şi fiind tăiate de valea pârâului Bizdidel. Este numit aşa pentru ecoul răspicat şi puternic pe care-l generează.

Trovanţii de la Diaconeşti



Trovanţii de la Bela – Diaconeşti (Pucioasa) reprezintă forme spectaculoase de concreţionare a nisipului, de dimensiuni care pot atinge 2 m diametru, formaţi în nisipurile sarmaţiene care apar în văile Ialomiţa şi Bizdidel. Trovanţii au fost puşi în evidenţă prin eroziune diferenţiată chiar în patul albiei Bizdidelului şi pe versanţi.

Newsletter
Abonează-te aici şi vei primi pe mail ultimele noutăţi despre toate evenimentele şi manifestările ce vor avea loc în Dâmboviţa.
vizitatori
08 May 2021
110343 unici