Situri religioase

Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni, într-o veche familie boierească, era fiul lui Matei („Papa”) Brâncoveanu şi al Stancăi, sora domnitorului Şerban Cantacuzino. Rămânând orfan de tată la vârsta de doar un an, a ramas în grija unchiului său, postelnicul Constantin Cantacuzino, care i-a oferit o educaţie aleasă pentru acele vremuri, învăţând, printre altele, greaca, latina şi slavona.

Raportându-ne la Constantin Brâncoveanu ca susţinător al ortodoxiei trebuie subliniat faptul că, acesta a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici şi mănăstiri din Ţările Române. Încă înainte de a ajunge domnitor, el se remarca în activitatea sa ctitoricească prin ridicarea a două lacaşe de cult emblematice pentru ortodoxia românească, una la Potlogi în Dâmboviţa, ridicată în anul 1683 şi purtând hramul Sf. Dumitru şi alta la Mogoşoaia înălţată în anul 1688 (cu puţin timp înainte de urcarea pe tronul ţării), purtând hramul „Sfântul Gheorghe”.



Harta construcţiilor ridicate sau refăcute de Constantin Brancoveanu

Încă înainte de a ajunge domnitor, el se remarca în activitatea sa ctitoricească prin ridicarea a două lacaşe de cult emblematice pentru ortodoxia românească, unul la Potlogi în Dâmboviţa, ridicat în anul 1683 şi purtând hramul Sf. Dumitru şi altul la Mogoşoaia înălţat în anul 1688 (cu puţin timp înainte de urcarea pe tronul ţării), purtând hramul „Sfântul Gheorghe”.



Palatul Potlogi

În perioada domniei (1688-1714), Constantin Brâncoveanu se afirmă ca un mare protector al Bisericii Ortodoxe, ctitorind o serie de biserici şi acordând importante danii atât lăcaşelor din Ţara Românească cât şi celor aflate în Balcani şi Orientul Apropiat.

Dintre ctitoriile domnitorului Constantin Brâncoveanu se cade să amintim: biserica Sfântul Ioan cel Mare sau „Grecesc”, biserica mănăstirii Sfântul Sava, ambele fiind demolate în perioada comunistă, Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti,  aceasta putând fi admirată şi astăzi, în forma restaurată, aici găsindu-se şi rămaşiţele pământeşti ale ctitorului, aduse în anul 1720 de la Constantinopol, de către soţia sa, doamna Marica. De asemenea, la Doiceşti (judeţul Dâmboviţa), după ridicarea curţii domneşti este construită şi biserica purtând hramul Naşterii Maicii Domnului, în anul 1706.



Biserica cu hramul "Naşterea Maicii Domnului"-Doicesti, ridicată la 1706 de Constantin Brâncoveanu

În vara anului 1690, începe construirea celei mai de seamă ctitorii brâncoveneşti, Mănăstirea Horezu, ce poartă hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, aceasta este o remarcabilă realizare a artei brâncoveneşti, distingându-se prin originalitatea tuturor componentelor sale.

Nu puteam prezenta implicarea lui Brâncoveanu în sprijinirea Bisericii fară a aminti activitatea sa ctitoricească de la Târgovişte, unde se ocupa de repararea şi repictarea Bisericii Mari Domneşti, a Mitropoliei, a Bisericii Stelea, a Bisericilor Sfântu Ionică şi Târgului, etc.

Punctul culminant al trăirii sale creştine este dat  de momentul când, fiind  nevoit să aleagă între a trăi negând apartenenţa sa la creştinism şi a sfârşi împreună cu fii săi, alege fără ezitare sacrificiul suprem. Adresându-se fiilor săi, le spune: “Şi bunurile, şi viaţa ne sunt pierdute. Acum trebuie să ne îngrijim să nu ne pierdem şi sufletele. Fiţi bărbaţi, iubiţii mei, şi nu vă fie teamă de moarte. Vedeţi ce a suferit Cristos pentru noi şi de ce moarte a murit! Rămâneţi tari în credinţă şi nu vă clătinaţi, nici pentru viaţa voastră, nici pentru lumea toată!“
Newsletter
Abonează-te aici şi vei primi pe mail ultimele noutăţi despre toate evenimentele şi manifestările ce vor avea loc în Dâmboviţa.
vizitatori
08 May 2021
110343 unici