PARCUL NATURAL BUCEGI

Mediul natural al zonei se caracterizeaza atat prin pastrarea de caracteristici vechi, primare, tipice pentru habitate muntoase cat si prin caracteristici determinate de dezvoltarea economica/turistica, inerenta.
Parcul Natural Bucegi, rezervatiile naturale din acesta contin cele mai reprezentative esantioane ale cadrului natural, sub raport stiintific, valoric, genetic, functional – estetic, ce concentreaza o diversitate impresionanta de asociatii vegetale si animale.

Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, in limitele sale, doua entitati structurale majore si anume: panza getica a Carpatilor Meridionali spre vest si zona flisului Carpatilor Orientali la Est. Zona de contact a celor doua structuri este ascunsa sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii si superioare.

Din punct de vedere geomorfologic
, Parcul Natural Bucegi este bine delimitat ca unitate geografica de abrupturi de dimensiuni mari, care se opresc in vaile Prahovei, Cerbului si Brateiului, ori se continua pe culmi mai joase spre culoarele depresionare ale Branului. Inaltimea maxima atinsa in Parc este de 2505 m (Varful Omu).
Inaltimea reliefului determina etajarea conditiilor de sol, vegetatie si clima, rezultand un peisaj armonios si complex.

Muntii Bucegi sunt alcatuiti din doua ramuri principale, in forma de potcoava, care inchid intre ele bazinul superior al Ialomitei. Cele doua culmi pornesc din Vf. Omu, punctul culminant al Masivului si din care se desprind alte ramuri secundare.

Dintre speciile de plante ocrotite de lege aflate în zona montană şi limitrofă (Subcarpaţi) se pot menţiona: Pinus cembra (Zambrul), Taxus baccata (Tisa), Gentiana lutea (Ghintura galbenă), Leontopodium alpinum (Floarea de colţ sau Siminic), Trollius europeus (Bulbucii de munte), Daphne blagayana (Iedera albă), Dianthus spiculifolius (Garofiţa), Dianthus tenuifolius,     Angelica archangelica (Angelica), Rhododendron kotschyi (Smîrdarul sau Bujorul de munte),  Nigritella nigra și Nigritella ruba (Sângele voinicului), Larix decidua (Zada sau Larice), Salix myrtilloides (Salcia de turbă), Cypripedium calceolus (Papucul doamnei), Secale montanum (Secara de munte), Festuca apennina (Păiuşul), Hesperis moniliformis (Nopticoasa), Iris dacica (Stânjenelul de munte), Hepatica transsilvanica, etc.

În ceea ce priveşte fauna, în Masivul Bucegi sunt aproximativ 3.500 specii animale, de la rotifere până la mamifere, care trăiesc şi sunt cunoscute până în prezent. Dintre acestea, speciile ocrotite prin lege sunt: Formica rufa (Furnica roşie de pădure); Tetrao urogalus (Cocoşul de munte); Covux corax (Corbul); Aquila chrysaetos (Acvila de munte); Rupicapra (Capra neagră); Cervus elaphus(Cerbul); Linx linx (Râsul); Ursus arctos (Ursul brun).

PARCUL NATURAL BUCEGI în cifre:

  • 1943 - Masivul Bucegi a fost propus ca zonă naturală protejată;
  • 2000 - Masivului Bucegi i se conferă statutul de Parc Natural;
  • 2004 - se înfiinţează Administraţia Parcului Natural Bucegi cu sediul în comuna Moroeni, judeţul Dâmboviţa;
  • 2006 - Parcul Natural Bucegi a fost propus pentru a fi inclus în reţeaua Natura 2000 ca sit de importanţă comunitară;
  • Suprafaţa totală - 32.663 ha, din care 21.284 reprezintă pădure;
  • Altitudine - 600 m - 2.505 m (Vf. Omu);
  • Floră - peste 4.500 specii; Faună -  3.500 specii;
  • Monumente ale naturii - 39, cele mai renumite fiind Sfinxul, Babele, Cheile Tătarului, Cheile Urşilor, ce se regăsesc în judeţul Dâmboviţa, pe teritoriul comunei Moroeni;
  • Rezervaţii naturale - 14 rezervaţii, din care 10 se află în judeţul Dâmboviţa, pe teritoriul comunei Moroeni;
  • Suprafaţa rezervaţiilor - 8.216,5 ha;
  • Zona de conservare specială - 11.008 ha;
  • Peşteri - 34, din care pe teritoriul comunei Moroeni, cele mai cunoscute sunt Peştera Ialomiţei, Peştera Urşilor şi Peştera Rătei.

Oferta turistică actuală a zonei montane aferentă Platoului Bucegilor este mai mult decât diversă:

  • pentru iubitorii de drumeţii - există 34 de trasee turistice de diferite grade de dificultate;
  • pentru iubitorii de plimbări cu telecabina - există transport pe cablu, acesta fiind asigurat de telecabina de la Buşteni care face legătura cu platoul Bucegilor, la Peştera;
  • pentru alpiniştii începători şi avansaţi - există unul dintre cei mai impunători pereţi din ţară - Peretele Coştilei, Peretele Văii Albe;
  • pentru ciclişti - există trasee pe drumuri cu o lungime totală de aproximativ 60 de kilometri;
  • pentru schiori - sunt amenajate şi omologate 3 pârtii de schi în apropiere de Babele, dar şi în staţiunile turistice Sinaia şi Buşteni;
  • pentru pescarii amatori şi profesionişti - se poate pescui cu autorizaţie pe Lacul de acumulare Bolboci şi pe foarte  multe văi montane;
  • pentru cercetători - există, în Parcul Natural Bucegi, peste 4.500 de specii de floră, dintre care foarte multe sunt ocrotite de lege;
  • pentru fotografi  - sunt foarte multe puncte de belvedere, se poate fofografia  fauna, flora.
Newsletter
Abonează-te aici şi vei primi pe mail ultimele noutăţi despre toate evenimentele şi manifestările ce vor avea loc în Dâmboviţa.
vizitatori
08 May 2021
110343 unici