Biserici

Catedrala Arhiepiscopală şi Mitropolitană – Târgovişte
Cunoscută de localnici sub numele „Mitropolia”, a fost unul dintre cele mai impresionante edificii religioase ridicate în Ţara Românească în Evul Mediu.
Construcţia  a fost începută în timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1505) şi finalizată de către Neagoe Basarab în 1520, târnosindu-se, cu mare fast, la 17 mai 1520. Ceva mai târziu, Radu Paisie o acoperă cu plumb şi o zugrăveşte. În secolul al XVII-lea, monumentul cunoaşte ample lucrări de reparaţii în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu.



Mitropolia va primi o grea lovitură în 1821, când eteriştii lui Alexandru Ipsilanti au dezvelit-o luându-i plumbul, fapt ce a dus la distrugerea bolţilor şi a picturii. Mai mult, chiar Tudor Vladimirescu a fost ucis mişeleşte în incinta Mitropoliei. Din nefericire, biserica a fost dărâmată în 1889 şi înlocuită cu actuala construcţie, care nu reproduce nici ca proporţii, nici ca formă vechiul aşezământ. Construcţia noului lăcaş a durat mai bine de patru decenii, slujba de sfinţire fiind oficiată de patriarhul Miron Cristea, în 1933. În anul 2009, au fost aduse şi aşezate în naosul catedralei moaştele Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului şi mitropolitul Ţării Româneşti, chemat pe pământ românesc de Radu cel Mare şi atât de preţuit de Neagoe Basarab. Parcul Mitropoliei mai păstrează şi astăzi ruinele chiliilor în care a funcţionat în vremea lui Matei Basarab „schola graeca et latina”. Parcul este situat în centrul oraşului, învecinându-se  cu Piața Tricolorului - unde se află statuia lui Mircea cel Bătrân, cu Platoul Casei de Cultură a Sindicatelor - unde se află statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul şi cu centrul vechi istoric al municipiului.
În parc întâlnim bustul Smarandei Gheorghiu - Maica Smara (1857-1944) şi bustul lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluţiei de la 1821, asasinat de eterişti la 27 mai în acelaşi an, chiar pe amplasamentul actualului parc, în faţa Mitropoliei. În spatele bisericii se găsesc ruinele unui presupus tunel ce lega Mitropolia de Turnul Chindiei.

Biserica brâncovenească – Comuna Doiceşti



Biserica a fost construită din temelie de Constantin Brâncoveanu, în 1705-1706, şi poartă Hramul „Naşterea Fecioarei Maria”. Coloanele pridvorului au ornamentaţii bogate în piatră; portalul uşii de la intrare, sculptat în piatră, decorat cu frunze de acant este încheiat deasupra golului cu un arc în acoladă.

Biserica din Ludești - Comuna Ludești



Înălţată din temelii de logofătul Stoica Ludescu1, autorul cunoscutei cronici munteneşti, cu ajutorul financiar al domnului în scaun, Șerban Cantacuzino, înainte de anul 1680. Este reparată în 1863, cu acelaşi prilej fiind zugrăvită de Luca Luculescu şi Iancu, fiul său, din Târgovişte.
1 Stoica Ludescu (sec XVII) a fost logofăt al familiei Cantacuzinilor. El a scris  Letopiseţul cantacuzinesc, istoria principatului până la 1688.

Biserica din satul Pietroşiţa
Comuna Pietroșița



Hramul bisericii este “Sfântul Ierarh Nicolae”. Pe locul unei construcţii mai vechi, în 1901 se începe ridicarea unui nou locaş, terminat în 1927. Sfințirea bisericii are loc la 15 august  1927, în prezenţa Î.P.S. Dr. Miron Cristea, primul patriarh al tuturor românilor. Se remarcă prin pictura originală, de o deosebită frumuseţe,  prin colorit şi compoziţie, ea fiind realizată în tehnica “fresco”. Pictura în ulei este realizată de maestrul iconograf Dimitrie Belizarie.

Biserica Sfântul Nicolae Androneşti

Târgovişte



Biserica a fost înălţată în 1527 de marele vornic Manea Perşanu, în vremea domniei lui Radu de la Afumaţi. A fost refacută în secolul al XVII-lea de către Matei Basarab şi soţia sa, doamna Elina, portretele lor putând fi admirate şi astăzi. 

Biserica Târgului Târgovişte



Biserica a fost ridicată în 1654 de marele cărturar Udrişte Năsturel pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XVI-lea. A fost zugrăvită la sfârşitul secolului al XVII-lea cu cheltuiala lui Dinu Bogasieru, şi apoi reparată de mai multe ori. În secolul al XVIII-lea i s-a adăugat şi pridvorul. Faţadele sunt împodobite cu o decoraţie geometrică şi florală în sgraffitto. Elementele de arhitectură indică o influenţă moldovenească. Un bust al lui Mihai Viteazul străjuie şi astăzi biserica.

Biserica din satul Valea Lungă - Ogrea
Comuna Valea Lungă



Biserica poartă hramul “Buna Vestire” şi “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.  Logofăt Nicolae Scurtu, boier de neam, într-o unire cu toţi locuitorii de pe moşia sfintei mănăstiri Dealu şi Gorgota, a ridicat-o între anii 1855 – 1856.

Biserica de lemn din Mesteacăn - Comuna Văleni



Cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, biserica s-a târnosit la 28 februarie 1741; a fost reparată la 1918 de Enache Niţă.

Biserica de lemn din Oncești - Gemenea - Comuna Voinești



Cu hramul “Duminica Tuturor Sfinților”, „Sf. Nicolae”, „Ioan Botezătorul”, a fost ridicată în 1814 de Badea Cojocea, Stan Parnia, Iancu Vărzaru, dar şi cu ajutorul altor localnici.

Biserici de lemn - Comuna Cobia



Prima biserică de lemn a fost construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi reparată la 1856. Tipul de plan este dreptunghiular, cu naos, altar pentagonal, pronaos şi pridvor. Stâlpii de lemn care susţin pridvorul nu prezintă decoraţie. Cea de-a doua, ridicată la 1826, va fi reparată în 1843 şi 1859.

Newsletter
Abonează-te aici şi vei primi pe mail ultimele noutăţi despre toate evenimentele şi manifestările ce vor avea loc în Dâmboviţa.
vizitatori
08 May 2021
110343 unici