Municipiul Târgovişte, reşedinţa judeţului

Vreme de mai bine de 300 ani Târgoviştea, reşedinţa judeţului, a fost capitala provinciei istorice Ţara Românească, mărturie în acest sens stau şi ruinele Curţilor Domneşti din Târgovişte - cu Turnul Chindiei, ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş, ca şi palatele de la Potlogi şi Doiceşti, ceva mai tâtzii.

Municipiul Târgovişte este situat pe malul drept al Ialomiţei în zona de contact dintre câmpie şi deal, străbătut la nord de paralela 45o şi pe la est de meridianul 25o 30' longitudine estică.

Teritoriul municipiului păstrează vestigii ale comunei primitive (Geangoeşti - Cultura Gumelniţa), Viforâta, Doiceşti, Valea Voievozilor (Cultura Tei), ale dacilor liberi din secolele II-V (la Valea Voievozilor, Răzvad, Târgovişte - Suseni).

În secolele X - XI există în vatra actuală a oraşului cel puţin o aşezare rurală atestată arheologic în cartierul Suseni prin ceramica aparţinând culturii Dridu, precum şi cu monede bizantine emise de Ioannes Tzimiskes (în 969-976).

Dezvoltarea localităţii a fost favorizată în secolul al XIV-Iea de situarea sa la întretăierea unor importante drumuri de negoţ europene care legau oraşele din centrul Europei şi Transilvania de porturile dunărene. Transformarea satului în oraş a avut loc în prima jumătate a secolului al XIV-lea ca urmare a poziţiei favorabile a localităţii în raport cu statele din împrejurimi.

Foto: Mitropolia nouă Târgovişte (vedere din anul 1912)

Atestarea documentară a localităţii în anul bătăliei de la Nicopole (1396), cuprinsă în relatarea de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, prezintă Târgoviştea ca una din cele două capitale ale Ţării Româneşti.

Primul act domnesc emis de la Târgovişte, datează din anii 1417-1418. El aparţinea Cancelariei lui Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrân. Numele localităţii este de origine slavă şi indică existenţa aici a unui târg periodic anterior.

Foto: Curtea Domnească cu Biserica Domnească

Târgoviştea a rămas singura reşedinţă domnească a Ţării Româneşti de la 1431 până la 1465, apoi a împărţit rolul de capitală cu Bucureştii până la 1714. În secolele XV - XVII, oraşul a fost principalul centru economic, politic, administrativ, militar şi cultural al Ţării Româneşti şi chiar al orientului ortodox. Acest fapt este dovedit de prezenţa sa pe toate hărţile Evului Mediu, de numeroasele descrieri în texte sau gravuri ale epocii şi de documentele aflate în marile biblioteci şi muzee ale Europei.

Foto: Bulevardul Gării

Bulevardul Gării a devenit ulterior Carol I, apoi Castanilor iar astăzi poartă din nou numele de Carol I. În prezent este cel mai frumos bulevard din municipiul Târgoviste, fiind împrejmuit numai de castani, astăzi foarte bâtrâni, se intinde de la Gara de Nord până în Piaţa Mihai Viteazu. Majoritatea caselor construite de-o parte şi de alta a bulevardului, au fost ridicate între sec XIX - începutul sec XX, fiind declarate monumente istorice.

Oraşul a intrat în epoca modernă, a renaşterii naţionale printr-o acţiune de răsunet care a deschis şirul marilor mişcări sociale şi naţionale. Răscoala târgoviştenilor din 1819-1820 a prefaţat revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, în timpul căreia s-a aflat în centrul evenimentelor şi revoluţia de la 1848, când guvernul provizoriu intenţiona să se stabilească aici. Târgoviştenii au acţionat cu hotărâre, alături de întregul popor (şi-au adus şi ei contribuţia; exprimarea subliniată este un exemplu de “ limba de lemn”)la înfăptuirea marilor acte naţionale: unirea principatelor la 1859 şi războiul de independenţă din 1877-1878.