Turbăria Lăptici

Rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici cuprinde mlaştina oligotrofă care  adăposteşte elemente floristice rare: Salix myrtilloides - relict glaciar de origine nordică, Salix phylicifolia, Valeriana simplicifolis, oreofitul balcanic Swertia punctata. Aglomerările de Sphagnum formează depozite de turbă ce se găsesc la baza tulpinilor de molid, pin, mesteacăn, ienupăr pitic.

Aspecte geologice/geomorfologice: Turba, de 1 m grosime este asezata pe gresii micacee, la poalele muntelui Laptici.

Aspecte hidrologice:Rezervatia naturala Turbaria Laptici – tipic oligotrofa - se afla pe malul stang al paraul Scandurarilor. Apele curgatoare din amonte de rezervatie, o strabat divizandu-se in firisoare mici, apoi se colecteaza in vai mai adanci, cele mai multe varsandu-se in raul Ialomita. Apa mlastinei oligotrofe, de culoare usor galbuie are un pH cuprins  intre  4,5 – 5,5.

Aspecte climatologice: temperatura medie anuala: 3oC, precipitatii medii anuale: cca. 1100 mm, directia predominanta a vanturilor: sud - vest, nord- vest, vest, viteza medie anuala: 8-10 m/s.

Specii de flora: aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba. Flora sphagnetului este dominata de diferitele specii de Sphagnum (muschi), Tayloria (muschi coprofili), Carex (rogoz), Eriophorum (bumbacarita). Dintre briofite se pot aminti: genul Sphagnum cu numeroase specii (S. acutifolium var. verisicolar, S.  plumulosum, S. fuscum, S. recurvum, S. magellanicum var. roseum), precum si Tayloria acumulata, T. tenuis, Polytrichum commune, P. strictum, P. gracile, Dicranum scoparium, etc.
Criptogamele vasculare cuprind speciile: Lycopodium selago (bradisor), Selaginella selaginoides (strutusori), Equisetum palustre (barba ursului de bahne), E. variegatum.
Flora fanerogama este reprezentata prin specii care s-au adaptat mediului oligotrof (inclusiv specii de plante lemnoase): Agrostis rupestris (iarba stancilor), Alchemilla alpestris, Chalta laeta, Carex sp. (rogoz), Eriophorum sp. (bumbacarita), Hieracium auricula (opintic), Juncus articulatus (rugina), J. triglumis (rugina), Juniperus sibirica (ienupar pitic), Pinus mugo (pin), Picea abies (molid), Betula pendula, B. pubescens (mesteacan), Pinguicula alpina (foaie grasa), P. vulgaris (foaie grasa), Trifolium pratense ssp. nivale (trifoi rosu), Salix myrtilloides (salcie de turba), Salix phylicifolium (salcie pitica), Vaccinium myrtillus (afin), V. uliginosum (afin), V. vitis - idaea (merisor de munte),  Valeriana simplicifolia.

Specii de fauna: Fauna reofila, bogata in specii este caracteristica tuturor apelor de munte. Majoritatea speciilor sunt sfagnobionte si sfagnofile. Amintim clasele: Ciliata,  Turbellaria,  Nematoda, Oligochaeta,  Tardigrada, Rotifere. Dintre Thecamoebae gasim reprezentanti ai genurilor: Arcella, Centropyxis, Corythion, Difflugiella, Difflugia, Euglypha, Nebela,  Sphenoderia. Totodata se gasesc si reprezentanti din: increngatura Molusca, ordinele Copepoda, Ostracoda, Amphipoda, Ephemeroptera, Plecoptera,  Trichoptera, Coleoptera, Diptera (familiile: Chironomidae, Simulidae, Culicide,  Tabanide).

Specii protejate: Salix myrtilloides,  Salix phylicifolium, Swertia punctata

Specii endemice: Salix myrtilloides (salcie de turba) – relict glaciar, de origine nordica,  aflat in unica statiune din tara, la limita cea mai sudica a arealului european (numai in Coreea si Manciuria se gaseste in statiuni mai sudice decat aici), Salix phylicifolium (salcie pitica), Valeriana simplicifolis si oreofitul balcanic foarte rar in Romania, Swertia punctata.