Mihai Viteazul - Domn al Românilor

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între anii 1593 - 1601, a fost fiul lui Pătraşcu cel Bun şi al Teodorei. În toamna anului 1593, susţinut de Buzeşti şi Cantacuzinii din Istanbul, primeşte acordul Porţii pentru a deveni domn al Ţării Româneşti. A aderat la Liga Sfântă iniţiată de Papa Clement al VIII - lea împotriva Imperiului Otoman.             
În toamna anului 1594, conduce revolta antiotomană distrugând organizarea turcească de la Bucureşti. Sprijinit de trupe din Moldova şi Transilvania, cucereşte cetăţile de la Dunăre, câştigând independenţa Ţării Româneşti. La 23 august 1595, aflându-se în fruntea unei oştiri muntene de 16 000 de ostaşi şi sprijinit şi de o oaste de 7 000 de transilvăneni, l-a învins pe Sinan Paşa la Călugăreni, victorie ce îi va face pe supuşii săi să-l numească „cel Viteaz”.
La 28 octombrie 1599 are loc bătălia de la Şelinbăr, unde Mihai Viteazul obţine victoria, alungându-l pe Andrei Bathory, intrând triumfal în Alba Iulia. În luna mai a anului 1600, la Bacău, îl înfrânge pe domnitorul Moldovei Eremia Movilă, fiind acceptat ca domn la Iaşi, astfel pentru întâia oară, cele trei ţări româneşti  au fost unite sub un singur domnitor, el însuşi afirmându-se „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. Mihai Viteazul ia o serie de măsuri pentru consolidarea unirii: adoptă o stemă unică pentru cele trei provincii; la Alba Iulia construieşte o biserică ortodoxă; acordă o serie de înlesniri preoţior şi iobagilor români. La 18 septembrie 1600, Gheorghe Basta îl învinge pe Mihai Viteazul la Mirăslău, ocupând Alba Iulia unde ruinează biserica ortodoxă. În acelaşi timp, Movileştii ajutaţi de poloni, îl instalează în tronul Moldovei pe Eremia Movilă, iar pe tronul Ţării Româneşti îl impun pe Simion Movilă. Văzându-şi visul destrămat, Mihai Viteazul apelează la ajutorul lui Rudolf al II - lea, de la care primeşte 100 000 de taleri pentru înzestrarea armatei. La 3 august 1601, în lupta de la Gorăslău, Mihai Viteazul învinge pe principele Sigismund Bathory, readucând Transilvania sub autoritatea sa; intrând astfel în contradicţie cu planurile imperialilor, Mihai va fi asasinat de un detaşament de germani valoni în tabăra de la Turda.

Capul lui Mihai Viteazul va fi înmormântat de Radu Buzescu la Mănastirea Dealu, pe lespedea de mormânt stând scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, mare Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei”.